Stiri

Page 1 of 5  > >>

Oraşul Cluj-Napoca are neapărat nevoie de un centru expoziţional la standarde europene şi de săli de conferinţe de peste 1.000 de locuri fiecare, pentru relansarea şi dezvoltarea reală a turismului local, a declarat subprefectul Mircea Jorj.

Fiind un centru medical şi universitar de renume, oraşul ar putea găzdui mari manifestări ştiinţifice internaţioanle – congrese, simpozioane, sau reuniuni -, dar în prezent nu dispune de astfel de săli de mare capacitate şi dotate corespunzător, consideră subprefectul.“La Cluj-Napoca se face numai turism de afaceri, dar şi acesta a fost afectat de criza economică. Administraţia locală a înţeles impasul în care se află în prezent hotelierii şi a redus taxa hotelieră, care se achita oricum în plus faţă de alte taxe şi impozite. Însă Clujul este acum atipic genului de turism clasic. Chiar dacă are o bogată istorie, doar istoria nu va convinge turişti din Germania, Marea Britanie, Franţa sau altă ţară a lumii să vină la Cluj-Napoca în vacanţă. Nici arhitectura barocă sau gotică din zona centrală a oraşului nu este elementul care să determine opţiuni pentru petrecerea unui concediu în acest mare oraş al Transilvaniei. În zilele noastre, turiştii sînt atraşi prioritar de mari evenimente şi de serviciile de foarte bună calitate”, afirmă Mircea Jorj.
El spune că brandul Clujului este indiscutabil cel universitar, fiind renumite în lume Universitatea “Babeş-Bolyai”, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Universitatea Tehnică, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Fiecare dintre acestea poate avea un aport substanţial în impulsionarea turismului, direct şi indirect, altfel decît prin numărul mare de studenţi pe care îi atrag pentru pregătirea viitoarei cariere.
De asemenea, dezvoltarea unui complex expozitional alturi de salii de conferinte de mari capacitati, inclusiv cu implicarea universităţilor locale, ar fi benefică şi trebuie gîndită pentru viitoare mari evenimente ale întregului oraş, fie în domeniul medicinei, al tehnologiei informaţiei şi high tech, fie al parcurilor tehnologice. Banii necesari pot fi asiguraţi din parteneriate public-private, iar terenul pentru un complex expoziţional ultramodern se poate găsi cu sprijinul municipalităţii.
“Sînt multe alte tîrguri, decît cele care au loc anual, ce pot fi organizate la Cluj-Napoca, oraşul fiind un însemnat pol regional. Comunitatea clujeană ar avea mult de cîştigat, iar administraţia ar resimţi avantajul financiar, prin taxele încasate din acest gen de evenimente”, argumentează reprezentantul Instituţiei Prefectului.
În clipa de faţă, oraşul nu are infrastructura necesară  pentru manifestări ştiinţifice de anvergură internaţională sau mari tîrguri, cu cîte 2.000-5.000 de participanţi, şi de aceea se preferă Bucureştiul sau oraşe din străinătate pentru evenimente de acest gen.
Totodată, au apărut şi proiecte pentru turismul zonal. “De pildă recenta redeschidere a Salinei Turda este un pas important, dar pe termen scurt efectele nu vor fi spectaculoase. Autostrada Transilvania va avea rolul decisiv în deschiderea multor proiecte de dezvoltare turistică, coridorul dinspre Oradea spre Cluj-Napoca fiind esenţial, fiindcă ne leagă de restul Europei. Judeţul are un potenţial deosebit în domeniul balnear, la Turda, Cojocna, Dej şi Băile Someşeni. În zona rurală, lucrurile sînt puţin mai complicate şi ţin tot de infrastructură. Din punctul meu de vedere, nu se poate ca turismul să nu fie legat de agricultură. În judeţul Cluj, agroturismul trebuie dezvoltat, pentru că nu există încă zone cu specific şi de foarte mare atractivitate. Dacă unii gospodari încă nu ştiu, să reamintim că există fonduri europene, cu 60% cofinanţare, pentru crearea unor infrastructuri în agroturism, iar pentru zona rurală se acordă consultanţă gratuită”, afirmă subprefectul Mircea Jorj.
El are în vedere şi zonele de un pitoresc extraordinar din zona de vest a judeţului, de pildă valea Someşului Rece, unde, cu o infrastructură bine pusă la punct, ar veni turişti din America şi Australia, nu doar din Europa.
În plus, modernizarea aeroportului din Cluj-Napoca este o reală deschidere spre turism, dar trebuie urmată de modernizarea infrastructurii rutiere, terminarea Autostrăzii, dar şi de o accentuată dezvoltare a zonei rurale. Pe termen mediu, Cluj-Napoca poate deveni atractiv ca destinaţie turistică dacă se vor dezvolta activitatea economică, serviciile şi industria alimentară, a conchis Mircea Jorj.*

* sursa: Agerpres