Stiri
Subprefectul clujean Mircea Jorj consideră că cel mai important lucru în 2010 este menţinerea locurilor de muncă
Subprefectul de Cluj Mircea Jorj consideră că problemele de natură economică, dependente de criza care va continua şi în acest an, se vor răsfrânge în plan social şi în judeţul Cluj, precum în întreaga ţară, iar cel mai important lucru este menţinerea locurilor de muncă.
Subprefectul de Cluj Mircea Jorj consideră că problemele de natură economică, dependente de criza care va continua şi în acest an, se vor răsfrânge în plan social şi în judeţul Cluj, precum în întreaga ţară, iar cel mai important lucru este menţinerea locurilor de muncă.
''Sindicatele îşi exprimă îngrijorarea faţă de impasurile din 2010. Cel mai important lucru va fi menţinerea locurilor de muncă. Se va merge pe eficienţa administrativă, care trebuie să ne intereseze pe toţi, începând de la primarii de comune, consilierii locali, directorii din primării şi, precum este firesc, cu Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean'', a afirmat Mircea Jorj.
Profesorii, medicii, funcţionarii din administraţie sunt afectaţi de criza economică, dar depăşirea crizei se va putea face numai cu o implicare benefică a tuturor forţelor din administraţie şi a celor sociale, consideră reprezentantul Instituţiei Prefectului. ''Fără coeziune nu se vor putea face paşii decisivi meniţi să contracareze efectele crizei, în acest an destul de dificil'', apreciază subprefectul, care este optimist în privinţa depăşirii conjuncturilor economice grele din anul în curs.
Mircea Jorj a susţinut, în context, că lipsa resurselor financiare din 2010 va afecta investiţiile. ''Guvernul doreşte ca investiţiile să continue şi caută surse de finanţare alternative, dincolo de cele clasice, respectiv banii din taxe şi impozite. Prefectura Cluj îşi va concentra eforturile pe absorţia fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, prin fondurile care vin prin Ministerul Agriculturii. Există instituţii la nivelul judeţului cu atribuţii în acest domeniu, iar Oficiul Judeţean de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (fostul SAPARD) este una dintre ele'', a afirmat Mircea Jorj, adăugând că şi în 2009 au fost mai multe linii de finanţare destinate dezvoltării rurale, iar pe de altă parte fondurile europene de dezvoltare pentru zona de Nord-Vest a ţării. La Cluj funcţionează cu bune rezultate Organismul Intermediar POS Mediu şi, de asemenea, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU, care vor continua să fie un sprijin major în politicile de dezvoltare locală.
''Eforturile din 2010 se vor concentra, la nivel local, pe resursele care se cuvin României. Ţara noastră plăteşte o redevenţă Comunităţii Europene şi o parte însemnată din banii cu care contribuim se pot întoarce în ţară, dar trebuie să fim mult mai eficienţi, operativi şi mult mai puţin birocratici în absorbţia fondurilor europene. Acest fapt impune o mult mai mare deschidere a comunităţilor locale - şi aici vorbesc de primari şi de consiliile locale -, spre programe apte să obţină sprijin financiar comunitar. În trimiterea documentelor şi proiectelor trebuie să existe maximă celeritate. Desigur, liniile de finanţare vin pentru un timp limitat, nu sunt proiectele cu finanţare continuă, dar un program finalizat este un câştig major pentru comunitate'', a precizta Mircea Jorj.
El a amintit, totodată, că în 2009 munca în echipă din Instituţia Prefectului a dat rezultate foarte bune. ''Lucrând astfel, oamenii din compartimentele pe care le coordonez - respectiv cel juridic de specialitate, de control de legalitate la nivelul judeţului, problemele de fond funciar -, au devenit mult mai eficienţi. În ceea ce priveşte fondul funciar, la nivelul municipiului Cluj-Napoca au fost şi sunt, în continuare, probleme deosebit de complexe, ca volum şi cazuistică. Urmare a dezvoltării urbane, multe dintre terenuri nu pot fi retrocedate în natură, şi nici unele clădiri. În competenţa mea au intrat şi problemele legate de eliberarea paşapoartelor şi o satisfacţie de natură personală este că am reuşit, în cursul anului trecut, să avem o situaţie clară în ceea ce priveşte sediul clădirii în care îşi desfăşoară activitatea acest serviciu'', a spus Mircea Jorj, amintind că sediul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea Paşapoartelor a fost revendicat, reuşindu-se câştigarea procesului, derulat pe parcursul mai multor ani, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor la nivelul Instituţiei Prefectului a fost una dintre realizările majore din 2009, a arătat Mircea Jorj. ''Faptul că nu au fost frământări sociale este şi meritul instituţiei noastre. Prefectura a avut un contact foarte strâns cu sindicatele. În acelaşi timp, au existat probleme majore legate de finalizarea tronsonului Autostrăzii Transilvania care trece prin judeţul Cluj, iar implicarea directă şi promptă a prefectului Florin Stamatian în rezolvarea problemelor de mediu, pe de o parte, şi a celor privind exproprierile, pe de altă parte, a adus soluţiile practice de care era nevoie'', a relatat Mircea Jorj. Potrivit subprefectului, şi alegerile din 2009 au fost un exerciţiu de mobilizare şi de organizare privind logistica, resursele umane, respectarea calendarului de acţiuni, precum şi respectarea legislaţiei în materie, care a dovedit că Instituţia Prefectului îşi coordonează bine acţiunile care intră în responsabilitatea sa. AGERPRES